Gândire

Gândirea vizual-figurativă: ce este și cum se dezvoltă?

Gândirea vizual-figurativă: ce este și cum se dezvoltă?
Conţinut
  1. Particularități
  2. De ce este important?
  3. Cum să modelezi?
  4. Metode de dezvoltare

Când un prieten din copilărie se întâlnește, mulți ani mai târziu, manipularea mentală cu imagini îi permite unei persoane să reproducă unele detalii necesare ale informațiilor și să recunoască trăsăturile unui prieten de școală în aspectul schimbat. În acest moment se declanșează gândirea vizual-figurativă.

Particularități

În psihologie, acest tip de gândire este denumit un act simbolic de gândire, în care o problemă este modelată și rezolvată cu ajutorul reprezentărilor. Aceasta implică lucru mental cu manipularea obiectelor și imaginilor vizuale. Acest tip de proces de gândire ajută subiectul să recreeze varietatea de caracteristici diferite ale unui anumit fenomen sau obiect, pentru a stabili combinația lor neobișnuită.

Gândirea vizual-figurativă este indisolubil legată de acțiuni și obiecte reale. Prin aceasta se deosebește de imaginație, în care imaginea este recreată din memorie. Acest tip de proces de gândire este subordonat percepției sau reprezentării.

Este dominantă la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani. Copiii gândesc în imagini vizuale și nu cunosc concepte.

Să dăm un exemplu. Copilului i se arată două bile complet identice din aluat. Le examinează vizual, estimează volumul. Apoi se face o prăjitură dintr-o bilă. Volumul nu a crescut, dar forma s-a schimbat. Cu toate acestea, acum tortul necesită mult spațiu pe masă, ceea ce înseamnă că, potrivit bebelușului, este mai mult aluat în el decât în ​​minge. La copii, acest tip de activitate mentală este subordonat percepției, așa că le este greu să facă abstracție de ceea ce atrage imediat atenția.

Preșcolarii mai mari și copiii de vârstă școlară primară sunt, de asemenea, caracterizați printr-un proces de gândire vizual-figurativ. Când un profesor, atunci când explică un material nou, întărește informația demonstrând un obiect sau imaginea acestuia, atunci folosește gândirea vizual-figurativă a școlarilor.

Stăpânirea abilităților manuale se realizează prin acest tip de gândire. În formele dezvoltate, o astfel de gândire este caracteristică oamenilor cu profesii creative. Scriitori, poeți, designeri, creatori de modă, pictori, sculptori, muzicieni, actori sunt capabili să reprezinte viu și viu anumite obiecte, fenomene sau evenimente.

Combinația unor elemente ale obiectului, mișcarea lor, capacitatea de a evidenția principalele semne din minte creează baza formării unui proces de gândire vizual-figurativ. În acest scop, au fost elaborate sarcini speciale.

Combinaţie

Acest exercițiu îi permite copilului creați un nou obiect pe baza unui set de imagini specifice. Materialul sursă poate fi simboluri digitale și alfabetice, semne matematice, forme geometrice. De exemplu, unui copil i se cere să înfățișeze o pisică sau un câine din personaje digitale. Adesea, bebelușului i se oferă libertate deplină de acțiune și se uită în ce direcție își îndreaptă fantezia.

Găsirea și restaurarea părții lipsă aparține, de asemenea, grupului de combinații de exerciții. Se folosește și jocul „Tabla de șah”. Esența jocului se rezumă la crearea unui câmp din diverse elemente, în timp ce este necesară alternarea particulelor.

Creșteți treptat dimensiunea câmpurilor și timpul de reproducere a acestora.

Transformator

Pentru acest tip de exercițiu luați o imagine terminată și invitați copilul să o schimbe, să creeze ceva complet nou... De obicei se folosesc chibrituri sau bețe, din care se pliază o anumită figură. Copilul ar trebui să schimbe mai multe chibrituri astfel încât să se obțină un nou obiect. Uneori se recomandă să îndepărtați câteva bețișoare pentru a schimba imaginea.

Pictura este o mare provocare de viteză. De exemplu, tuturor participanților la joc li se dau pliante cu douăzeci de litere „M” descrise pe ele. Fiecare semn grafic trebuie transformat într-un obiect nou, dar pentru ca toate cele 20 de imagini create să poată fi recunoscute de alții. Apoi se discută despre originalitatea și recunoașterea obiectelor descrise.

De ce este important?

Acest tip de gândire se manifestă clar la vârsta preșcolară. În această etapă, are loc o acumulare de diverse afișaje vizuale, tactile, sonore, cu ajutorul cărora bebelușului este mai ușor să interacționeze cu lumea exterioară. În procesul de gândire, desfășurat cu ajutorul imaginilor, sunt utilizate în mod activ imaginația, percepția spațială, construcția logică a lanțurilor structurale și evaluarea situației. Copilul își dezvoltă capacitatea de a vizualiza un obiect fără a-l avea la vedere.

Psihologii recomandă să se acorde o mare atenție dezvoltării unui act de gândire vizual-figurativă, deoarece acest proces îl ajută pe copil să stăpânească afișarea tridimensională, gândirea spațială.

Utilizarea imaginilor formează componenta estetică a personalității, dezvoltă gândirea creativă, accelerează rezolvarea problemelor logice și matematice.

Cum să modelezi?

Formarea activă a unei astfel de gândiri începe la vârsta de trei ani. Treptat, se formează anumite imagini, se acumulează informații, obținute în copilărie prin simțirea și examinarea lucrurilor. Apoi imaginația copiilor se dezvoltă rapid, iar bebelușul este capabil să gândească sau să-și imagineze un fenomen, un obiect, o situație integrală. Este necesar să-l învățăm pe copil să vadă mental obiecte în diferite poziții spațiale, să-și schimbe locația în minte.

Pentru a diagnostica gradul necesar de dezvoltare a unui proces de gândire vizual-figurativă, psihologii folosesc diverse tehnici.

  • Există o modalitate de a lucra cu imagini ridicole. Copilului i se oferă o poză cu un personaj care se află într-o situație neobișnuită, când eroul trebuie să realizeze o acțiune neobișnuită pentru el. De exemplu, în loc de pui, în cuib stă o broască, iar pasărea îi aduce un os pentru mâncare. Copilul explică de ce imaginea nu corespunde realității. El trebuie să determine cum se întâmplă în natură și să ofere propria sa versiune a evoluției evenimentelor. Dacă un copil s-a descurcat bine cu 7 din 10 sarcini, atunci gândirea sa vizual-figurativă este la un nivel ridicat de dezvoltare.
  • Metoda de construcție presupune pictarea imaginii. Se evaluează viteza și precizia reacției. Copilului i se oferă imagini cu animale familiare desenate, jucării, forme geometrice. Ar trebui să finalizeze desenul într-un minut și jumătate. Viteza sarcinii este importantă.
  • Tehnica „Colectați imaginea” implică restaurarea unei întregi imagini din fragmente familiare. Criteriile de evaluare sunt determinate de viteza de execuție. Cu o bună gândire imaginativă, copilul ar trebui să petreacă câteva minute asamblând imaginea. În acest timp, bebelușul conectează imaginația, memoria și aplică metoda eliminării.
  • Există și o tehnică bazată pe căutarea unei imagini suplimentare. Copilului i se oferă mai multe imagini care sunt similare în unele grupuri de semne. El trebuie să găsească o imprimare care nu corespunde compoziției principale a imaginilor grupate.

Metode de dezvoltare

Un copil de trei ani are nevoie jucării pliabile... În primul rând, i se arată dezasamblarea și asamblarea corectă a piramidei, apoi copilul trebuie să repete pașii. De-a lungul timpului, se adaugă studiul proprietăților subiectului. Copilul învață să determine formele, dimensiunile obiectelor, să distingă nuanțele. Este important să-l interesezi pe copil, să-l implici în desenul cu creioane, creioane, creioane, vopsele. Înainte de a desena sau de a construi un turn, copilul ar trebui să vorbească despre următorii pași.

Copiii de 5-6 ani dezvoltă perfect un proces de gândire figurativă cu ajutorul jocuri cu constructori... Ei stăpânesc construcția modelelor spațiale vizuale care reflectă conexiunile și relațiile lucrurilor reale. Dezvoltarea procesului de gândire imaginativă formează flexibilitate, mobilitate și capacitatea de a opera cu imagini vizuale.

Pentru preșcolarii mai mari, dezvoltarea procesului de gândire cu ajutorul imaginilor stimulează utilizarea următoarelor metode și tehnici:

  • observarea fenomenelor naturale cu descrierea și imaginea ulterioară a informațiilor văzute sau auzite;
  • asamblare de puzzle-uri;
  • rezolvarea de puzzle-uri, puzzle-uri, ghicitori;
  • schițe din memorie;
  • imaginea pe o foaie de concepte care nu au semne vizuale: distracție, bucurie, sunet, prietenie, melodie, gândire;
  • modelare din plastilină, lut;
  • vizitarea muzeelor, expozițiile, excursiile;
  • crearea de aplicații diferite.

Dezvoltarea preșcolarilor include următoarele etape principale de învățare:

  • demonstrație;
  • explicaţie;
  • munca în comun;
  • acțiuni independente după model și creativitate, nelimitate la un anumit cadru.

Formarea procesului de gândire al copilului cu imagini este facilitată de exerciții în care se propune să descrie un curcubeu, apus, picătură de rouă, perie de masaj sau orice alte fenomene și obiecte. Exercițiile cu diferite bețe sau chibrituri, răsturnarea unor semne simbolice, de exemplu, litera „E”, sunt utilizate pe scară largă pentru a obține o altă literă: „Ш”.

Dice Quests foarte eficient în ceea ce priveşte dezvoltarea gândirii vizual-figurative. Exercițiul este stăpânit în etape. În primul rând, 7 elemente sunt construite din 27 de cuburi obișnuite.

  • În prima etapă, copiii sunt rugați să le examineze cu atenție și să găsească asemănări cu unele obiecte sau forme. Cu cât se găsesc mai multe asociații, cu atât mai bine.
  • A doua etapă presupune conectarea atentă a celor două elemente.
  • În cea de-a treia etapă, bebelușul este sfătuit, după ce a examinat cu atenție figurile, să le dezmembreze mai întâi, apoi să plieze părțile înapoi în exact același obiect ca a fost.
  • A patra etapă presupune asamblarea figurii în funcție de eșantion. În primul rând, un pat, canapea, șarpe, barcă sau alt obiect este făcut din cuburi. Puștiul îl examinează cu atenție, analizează. Apoi proba este închisă, iar copilul trebuie să construiască același obiect din memorie. În cele din urmă, se compară cu eșantionul.
fara comentarii

Modă

frumusetea

Casa